Cu noaptea-n cap

Devine suspecta treaba asta cu trezitul la ora 5 dimineata, trezit ce se repeta noapte de noapte. Ma trezesc, mananc un mar, si ma gandesc .. la nimic Deja a devenit un reflex si … si cam atat .. se pare ca-mi si blogheaza ideile, ma refer la noapte, cand ar trebui sa fiu cu muza-n brate. Se pare ca nu-i asa … ma trezesc, gandurile sunt mai goale ca sticlele de prin camera, si nimic nu se intamplat. Astept noaptea cand o sa ma trezesc si ceva se va intampla. Nu conteaza locul, motivul trezirii, daca exista sau nu, ci acel ceva care trebuie sa se intample. Piesa ce nu-mi da linistea de care am nevoie sa adorm la loc suna ceva de genul .. “jumatate tu .. jumatate eu..”. Dorm cate jumatate de noapte, fac pauza si reiau cealalta jumatate. Dorm jumatate pentru mine si cealalta jumatate pentru tine ? Poate fi considerat asta un act si o demonstratie de chestii de genul ala cu fluturasi, inimioare, porumbei si alte raze de umplutura …

casc .. dar nu imi este somn probabil ca ma pot multumi si cu jumatate .. de noapte .. dar oare ma pot multumi si cu jumatate din tine ? Pai tu esti deja o jumatate pentru cineva .. inca nu se stie cine .. dar eu ma pot multumi cu ceea ce ar putea fi tradus “un sfert” ? Nu are logica Si apoi .. de unde stiu eu care sunt intregurile ca sa aleg tot timpul jumatatea ? Sau .. uneori e bine sa mergi pana la capat, nu sa te opresti la jumatate. Treaba asta merita dezbatuta .. adica ce tii si cu jumatatile astea ? Care sunt bune, care sunt rele, care merita, care nu, care sunt necesare, si asa mai departe, lista se poate lungi .. tu sa crezi ca ai ajuns in capatul listei dar sa constati ca ai ajuns abia la jumatate. Asa ar fi si viata .. jumatate o traiesti aici si jumatate dincolo. Nu stii unde anume, dar ce conteaza atat timp cat e o eternitate ?

Mie unul nu-mi plac treburile facute pe jumatate, desi uneori, involuntar, se intampla sa remarc ca le-am facut, dar asta se intampla doar ca nu-mi mai prezinta intereses si nu vad rostul continuarii. Asa face multa lume, chiar si in relatii. Se opreste la jumatate, ajungand la o “intelegere” cu cea pe care o considera “jumatate”. Suntem o lume injumatatita, populata de un mit despre “jumatati” si ne traim viatape jumatate. Si care-i sensul ? Nu stim, nu vrem sa stim, nu o sa stim .. pentru ca o data ce am ajunge sa cunoastem, pe parcus, la jumatatea drumului, vom renunta …

Ei bine, jumatate care-mi esti prin lume, sau prin inima, iti declar ca sunt interesat de tine, doar pe jumatate

Si da .. articolul e scris pe jumatate, as mai fi avut cam tot atatea de spus.