Votati

June 18, 2007 on 12:17 am | In Invitati | Nu Sunt Comentarii |

Hai cu votarea .. curand se termina asa zisul “concurs” si tricoul castigator va trebui sa-si caute stapanul.  Votati articolele sau veniti cu altele .. ca oricine e bine primit ;)

Informatii aici.

Pledoaria căcatului

June 12, 2007 on 3:29 pm | In Invitati | 4 Comentarii |

Al doilea domn .. ce s-a autoinvitat a scris urmatorul articol. Votati-l ;)

Articol marca lovingvama :

Vã scriu acum ca un nimic. Uit de lovingvama, uit de probleme, şi mã destind…
N-are rost sã vã spun despre facultatea mea, despre cum am fost exmatriculat… bleah.

Eu vreau sã vorbesc despre cãcat. şi trecem peste pudoare, da?

CÃCÁT, cãcáþi, s.m. Excrement, fecale. (din lat. cacatus; cf. cãca)
Originele cãcatului sunt îndepãrtate, dupã cum observãm, în limba latinã i se spunea cacatus.

Cãcatul este prezent în viaţa noastrã zi de zi (mã rog, dacã eşti la þarã şi nu poþi sã te descurci pe WC-ul din curte, sãptãmânal).

Era mai demult o reclamã la laxative, care prezenta cãcatul ca o componentã de bazã a economiei. Sunt oameni care îşi câştigã leafa din treburi cãcãcioase.

Cãcatul este des folosit şi în discuþii. Deseori, chiar te poate scoate din cãcat, în diferite situaţii.
Un scurt exemplu:

Eşti la o masã, cu mai multe persoane. Acolo se vorbeşte mult, se poartã discuþii în contradictoriu. Tu ai alte probleme, şi nu auzi nimic. Când vrei sã intri în vorbã, îţi dai seama cã habar n-ai care e treaba pe acolo. Ca sã afli şi sã nu pari penibil cã nu te-a interesat, spui şi tu “Cãcat!“. Atunci ãia o sã-ţi spunã: “Pãi de ce <cãcat>, cã uite, aşa, şi aşa…” bla bla…

Şi uite aşa cãcatul poate însemna salvarea.

În principiu, cãcatul, în discuţii, are rolul de a exprima contradicþia (în expresii de genul “Mda, cãcat“) sau uimirea (în expresii de genul “Pãi cum cãcat?”).

Analizam cu un prieten prezenþa cãcatului în discuţii. şi am remarcat faptul cã în 90% dintre ele, inevitabil se strecoarã şi cãcatul. Cã, deh, are un loc al lui, bine marcat.

Când vorbim despre cãcat, vorbim despre ceva nasol. Exemple ar fi: “Ce viaţã de cãcat“, “Ce cãcat de om”. Nu ştiu de unde vine expresia “cãcat cu mac”. O fi de bine, o fi de rãu… ? Mai sunt situaţiile “Mãnânci cãcat!”, adicã vorbeşti de rãu pe cineva, ºi “Eşti în cãcat“, adicã eşti într-o încurcãturã. Or mai fi, dar numai atât îmi aduc aminte acum :)

Am sã-mi închei pledoaria cãcatului cu douã bancuri moraliste, extrem de dragi mie:

O pãsãricã zbura fericitã, spre nord. Fiind foarte frig, ea îngheţã şi cãzu pe câmp. Trecând o vacã pe acolo, îşi fãcu nevoile pe pasãre.
Cum stãtea pasãrea în rahatul de vacã, simţi cã este destul de cald, şi reuşi sã se dezgheţe. De bucurie, începu sã cânte.
Trecând o pisicã prin preajmã, auzi cântecul pãsãricii şi veni la cãcatul de vacã, dezgropã pãsãrica şi o mâncã.

MORALELE:

  1. Nu oricine care te bagã în cãcat îţi este duşman.
  2. Nu oricine care te scoate din cãcat îţi este prieten.
  3. Când eşti în cãcat, mãcar taci din gurã.

****

Un curcan stãtea de vorbã cu un taur:
- Tare aş dori sã fiu în stare sã ajung pe vârful acelui copac, suspina el. Dar nu am energia necesarã sã fac asta.
- Pãi, ia şi mãnâncã din cãcatul meu, care este plin de substanþe nutritive, spune taurul.

Curcanul mânãc rahatul taurului şi reuşi în prima zi sã se înalţe pe prima creangã a copacului. Şi tot aşa, mâncând din aceeaşi sursã, dupã trei zile reuşi sã ajungã în vârful copacului. Dar, un vânãtor, vãzându-l pe curcan în vârful copacului, îl ochi şi îl împuşcã.

MORALA: Mâncând cãcat poţi ajunge uşor în vârf, dar nu poţi rãmâne acolo mult timp.

Esti fotbalist, murmura lumea dupa tine.

June 12, 2007 on 3:05 pm | In Invitati | 2 Comentarii |

Primul domn ce a acceptat invitatia de a scrie un articol @ psaico.info este nimeni altul decat icstrim de la Vaslui. Votati ;)

Articol marca icstrim :

Esti fotbalist, murmura lumea dupa tine.

Ce inseamna sa fii fotbalist ? Pentru multi inseamna doar sa dai cu piciorul intr-o minge pe un anumit stadion la un anume nivel. Pentru altii e cu totul altceva.
Ce inseamna sa fii fotbalist la steaua? Pentru multi dintre ei inseamna sa dai goluri in Cempions Lig. Pentru altii e cu totul altceva.
Ora 10.20 - intru in sediul bancii Raiffeisen Bank, (Str. Stefan cel Mare bl 94, sc C, D, nr 2-4) are program de luni pana vineri de la orele 9.00 pana la 18.00, deci am timp sa-mi platesc rata, si eu ca tot romanu.
Ora 10.22 - o batranica se aseaza pe un fololiu si incepe sa numere, 1 suta, 2 sute, si tot asa pana numara destui bani incat sa isi plateasca rata, nu ii mai raman in portofel decat 20 de roni pe care ii priveste cu jale.
Ora 10.23 - coada mare la cele 3 ghisee, dintre care unul e pentru persoanele juridice, deci pana la urma tot astia cu lozu in buzunar si cu firme au intaietate.
Ora 10.24 - isi face aparitia un domn, mai inchis la culoare decat cafeaua de dimineata, nu se aseaza la coada, se duce direct la ghiseul pentru persoanele juridice, isi face treaba si iese fericit ca nu a trebuit sa astepte mult. In acelasi timp vad pe cineva, imi pare cunoscut dar nu stiu de unde sa il iau. Dupa cateva secunde imi aduc aminte de “celebrele” poze cu el cand marca in poarta Realului, da el e, e Vali Badea, jucatorul stelei.
Ora 10.25 - Nu indrazneste sa stea la coada, de frica sa nu se termine motorina de la noul lui Audi “A sheis”, cum ar spune un oarecare roman spaniolizat, asa ca merge in fata se priveste cu o doamna de la un giseu “de oameni normali” dupa care intra prin invaluire in fatza unei doamne care astepta cu nerabdare sa isi plateasca si ea rata ca tot romanu.
Ora 10.26 - Discuta cateva secunde cu doamna de la ghiseu dupa care urca in sprint scarile si ajunge intr-un birou. Se rezolva imediat, coboara inapoi la casierie, face ce face, multumeste doamnei, si pleaca. Toata lumea incepe sa murmure. “Ala, nu e ala de la steaua.” “Era Vali Badea, l-ai vazut?”.
Ora 10.27 - Fericit ca si-a rezolvat treaba repede, iese din sediul bancii mai sus amintite se urca in noua lui masina, in dreapta lui aflandu-se o doamna (sau domnisoara), si demareaza in tromba.
Ce inseamna sa fii fotbalist? Unii isi numara ultimii bani sa isi plateasca rata, altii murmura cand te vad, iar tie ti se termina motorina.

Marea decizie

June 12, 2007 on 1:57 pm | In Invitati | 2 Comentarii |

Domnisoara Utza .. intr-un final si-a facut tupeu sa puna cateva randuri in notepad. Invitatia a fost acceptat .. acum ramane de votat articolul ei :)

Articol marca Ancutza :

Me..creatza, bruneta, bronzata…cum vretzi voi.
A fost mai greu sa ma decid ce si cum sa scriu, dar uite ca ideile au venit cand m`am asteptat mai putin ;)
Cred ca viatza de student, cel putin primele impresii pe care mi le`a lasat acest nou inceput reprezinta un subiect complex.
So, let`s get it started.
Am ajuns si eu ca un copil nevinovat care isi doreste multe de la viata si de la el insusi, in Bucuresti…in marele Bucuresti, marea capitala. Prima reactie a fost ceva de genu: “omg!!! cand dracu o sa stiu eu vreodata sa ajung de unde o sa stau pana la facultate??” :)) dar uite ca acum, dupa 1 an, stiu chiar ceva mai mult de atat:))
Cum spuneam mai sus, am vrut si vreau in continuare multe de la mine dar cred ca am cam exagerat atunci cand am dat la ASE si la POLI, am intrat la ambele, si am si ramas la ambele !!!
Luni, Prima zi de facultate. Deschiderea la ASE a fost sambata, ca sa inceapa cursurile de Luni…normal,nu? Acolo nimic nu se pierde…nici macar timpul:) La Poli…Luni..deschiderea. Cine s-a dus?
Marti. A doua zi de cursuri la ASE, deja facusem cunostinta cu toti colegii, schimbaseram numere de telefon, ID`uri de messenger si adrese de e-mail. Deja imi facusem o parere asa, in mare, despre profesori si obiectele ce urma sa le studiez. La Poli, prima zi de cursuri. Termin eu cu ASE`u la ora 12:00, la Poli aveam ore pana la 20:00…lejer…aveam timp sa ajung :)) Ajung eu pe la ora 13:00 la Poli, aveam curs de Programming Languages (am uitat sa mentionez ca la Poli studiam in limba engleza). Ok. Cauta sala prima data. O cladire sinistra, de aveam impresia ca mai are putzin si mi se prabusheste tavanul in cap, stateam cu stress. Profu, o fosila din aia de abia scotea un cuvant in romana, imaginati-va cum era in engleza! Colegii….hm:)) colegii…speechless:| Am prieteni care sunt la Politehnica, am vazut multi baieti frumosi si destepti pe acolo, dar totusi…colegii mei cred ca toti erau venitzi direct de la olimpiadele nationale si internationale de informatica, matematica, chimie and so on..mama, cum aratau ! Ma simteam ca in clasa I, cand doamna invatzatoare punea o intrebare si noi toti ridicam manutza mandri ca stim raspunsul si parca ne intzepam cu privirile, asteptand nerabdatori sa vedem pe cine alege sa raspunda. Si cum se uitau la mine toti…cum imi permiteam eu sa nu ma intereseze obiectul ala?? Sau, mai grav, cum mi`am permis eu sa ies din sala la jumatatea cursului?? Ce nesimtzita am fost…
La sfarsitul zilei, ajunsa varza de obseala in “noua mea casa” care era la mama naibii, pe la capatu Bucurestiului, am incercat sa`mi adun toate gandurile care fugeau care mai de care pe unde apucau, am incercat sa pun in balantza totul si sa fac alegerea: ASE sau POLI? Sa continuu asa nu se mai putea, oricum. Sunt si eu OM.
Uite ca anul scolar a luat sfarsit si nu`mi pare absolut deloc rau pt alegerea care am facut`o. ASE. Imi place mult ceea ce fac, ceea ce invatz si m`am ales cu niste prieteni si o gasca minunata!
POLI? ultima data cand am fost pe acolo, a fost acum cateva saptamani cand mi`am retras dosarul si a trebuit sa merg pe la vreo 25 de biblioteci ca sa imi semneze fisa de lichidare, cum ca eu nu am nicio datorie la ei. Ce datorie sa am frate daca eu am fost 2 zile la facultate?? In fine…o mare mare tampenie, dar care a trebuit facuta!
In concluzie, ceea ce este cel mai important este sa faci ceea ce iti place! Toata lumea imi spunea la inceput sa nu raman la ambele facultati pt ca nu o sa reusesc sa fac fatza. Nu am ascultat pe nimeni, Am vrut sa ma conving eu ca e asa. Si, m`am convins :)

Hai sa fim studenti!

June 12, 2007 on 12:58 pm | In Invitati | 7 Comentarii |

Domnsioara Ami .. piercy Ami .. bucuresteanca ..fosta mea colega .. a acceptat si ea invitatia mea de a scrie un articol. Votati cum credeti ca merita.

Articol marca piercy Amy :

Hai sa fim studenti!

Toata lumea stie ca in ziua de azi, daca ai Bacul luat, deja te poti considera student. Optiunile de studii superioare sunt interminabile, este loc pentru oricine, la orice profil. Asta datorita facultatilor particulare, bineinteles. La o “facultate” din asta “prestigioasa”, am ajuns si eu, mai mult din greseala. Admiterea a fost incredibil de grea
: un interviu in care mi s`a zis ca am ales foarte bine profilul MANAGEMENT, pentru ca mi se potriveste asa, dupa aspect. Era frumos sa mentioneze Domnul Lector Universitar ca acest minunat profil inca nu are acreditare.

Mai departe. Prima zi de scoala. Nu m`am dus. Nu m`am trezit destul de devreme, mai tarziu mi`a fost lene. A doua zi. M`a trezit ca dobitoaca la 7 jumate ca sa ajung in cealalta parte de Bucuresti, am cautat facultatea 2 ore prin campus ca sa aflu ca am ore dupa-amiaza. Cine s`a mai dus?

In a treia zi, mi`am cunoscut colegii. Ma rog, o parte. Oricum, ierarhia era clara inca de la primele cursuri.

1. Copiii cool. Ma refer la acei copii de bani gata, plini de fitze, in jurul carora trebuie sa se faca loc pe hol atunci cand trec. Fetele, excesiv machiate si preocupate de infatisarea lor, evident. Ce am observat eu la don`soare era ca aveau pe ele haine in valoare de banii mei de mancare pe 3 luni. Vreau si eu sa fie tata mahar. :-D Trecem la baieti. Expresiile gen “pula mea”, “hai coaie” erau mai mult decat la ordinea propozitiei. Lanturile cat mai groase erau un avantaj, iar “tupeul de borfas” era obligatoriu. Sunt multe de spus despre acest gen de oamnei, dar sunt sigura ca nu mai e nevoie intrucat toti ii stim si le admiram (yeah, right) natia.

Ce au facut copiii cool la sesiune? Au venit cu sticla de bautura/plicul cu bani si au trecut cu brio. Plicul + Sticla = 10 Asigurat.

2. Copiii care invata. Da, si aici exista asa ceva. Reprezentati in mare masura de fete. Hai ca si pe astea le stiti: nemachiate, nearajnate, vai de mama lor, imposibil sa nu le observi tocmai din acest motiv. Prezente la toate activitatile scolare, mereu la zi cu fiecare curs/seminar, mereu pe langa profi, mereu in primele banci, mereu “matzaite”. Baieti de acest gen eu am vazut doi: unul chiar prezentabil, daca nu m`as fi uitat la sapca “Nikeee” si la parul mereu nespalat, fara a mai vorbi de unghiile jegoase (sunt sensibila, nu suport sa vad maini neingrijite, mereu ma uit la asta ;-)); trecem la al doilea: cateva kilograme in plus, nu tare multe, ce`i drept, cu cea mai ingrozitoare acnee pe care am vazut`o in viata mea, cand mi`a vorbit prima si ultima data mi`am scos ochelarii in speranta sa nu mai observ detaliile.

Ce au facut copiii care invata la sesiune? Au invatat, au luat note in general bune, dar oricum au ramas nemultumiti pentru jumatate de punct in minus. In recuperarea acelor zecimale au facut zeci de proiecte, eseuri si referate, au pupat in cur zeci de profesori, etc.

3. Copiii pe care eu nu`i cunosc. Sunt genul ala de oameni care mie nu mi`au prezentat nici un fel de interes, despre care eu n`am sa stiu vreodata ca au fost la facultate cu mine, pe care n`am sa`i recunosc pe strada and so on. Poate si eu sunt la fel pentru ei, I don`t really care.

Ce au facut copiii pe care eu nu`i cunosc la sesiune? Nu stiu si nu`mi pasa.

4. Copiii provinciali. Aici intru eu. Fiind facultate particulara din Bucuresti, evident ca eram priviti ciudat. Cred ca eram vreo 5 in total, eu numai cu Dana din Calarasi mai vorbeam. Eram si noi “mici vedete”, rangul crescandu`ne odata cu distanta fata de Bucuresti. Da, eram singura moldoveanca/bucovineanca, motiv pentru care eram cunoscuta in grupul copiiilor cool, motiv pentru care mi se dadeau cursuri fara sa le cer si tot asa. Si nu, nu am fost multumita de statutul meu social in acea facultate, din motive evidente pentru cine ma cunoaste ;-) (Ca sa nu mai mentionam glumele cu si despre moldoveni.)

Ce au facut copii provinciali la sesiune? Au invatat mai mult sau mai putin, au luat note cat de cat okay, mai o restanta, acolo.. ;-) Ca stundentii. :-D

5. Fetele. Aici ma refer la cele cateva fete cu care stateam pe la cursuri, cu care mai barfeam and so on. Erau putine, dar foarte de treaba, chiar daca erau foarte diferite de mine (mai putin una, zici ca eram gemene :-D). Ele au fost singurul lucru bun din toata facultatea aia.

Ce au facut fetele mele in sesiune? Au luat note mai mari decat mine. :-))

Si anul asta, iar admitere. In mediul ala e imposibil sa rezisti daca nu esti total indiferent (cel putin mie mi s`a parut imposibil). Macar mi`am gasit meseria, ma rog, asta mai mult cu ajutorul locului de munca.

In concluzie, viata de student poate fi frumoasa, atata timp cat stii cum sa ti`o faci. ;-)

Despre barbati

June 12, 2007 on 1:26 am | In Invitati | 3 Comentarii |

Articolul numarul 3 din cadrul categoriei din care face parte .. vine din partea domnsioarei Deea.

Articol marca Andreea Gherman.

***********************************

Asta este de fapt o continuare pt cunoscuta (pt k am vazut comentariile) ”despre femei”. Cred k este inutil sa specific k de cand lumea si pamantul exista o lupta continua intre barbati si femei, bla bla….
Oricum, am fost fff incantata cand am vazut filmul „100 girls”. Este vb despre un baiat, care incercand sa gaseasca fata visurilor ajunge sa-si petreaca timpul intr-un camin de fete, si, astfel, sa vb cu ele si sa le afle si cele mai intime lucruri ( asta mai ales cand se deghizeaza in Francesca). Oricum, ajunge la numeroase terorii (un adevarat filozof-omu), dintre care:

(partea boldata apartine tipei)
{73897}{73968}E si dezavantajos sã fii|Francesca.
{73973}{74012}Ce s-a întâmplat?
{74017}{74082}Azi noapte, colegul meu,|Rod, a venit dupã mine.
{74087}{74131}Nu m-a recunoscut|ca Francesca.
{74136}{74181}Doamne!
{74337}{74380}Iisuse!
{74385}{74449}Începe sã se holbeze|la rochia mea.
{74465}{74565}Stiu ce face.|Si eu o fac atunci când pot.
{74614}{74695}Când bãrbatii admirã o fatã,|si-o imagineazã goalã.
{74757}{74818}Asta îmi face|el acum.
{74835}{74885}Mã simteam…
{74896}{74958}…violat.|- Cunosc sentimentul.
{74963}{75024}Nu-i de minune cã|femeile sunt precaute cu sexul.
{75031}{75136}Dupã cum sunt bãrbatii, femeile|ar putea lansa bãtãlia sexualã…
{75141}{75180}oricând.
{75185}{75274}Bãietii s-ar oferi întotdeauna|pentru sex.
{75281}{75350}Cu atitudinea lor, e ca si cum|ai pune gem într-o gogoasã cu jeleu.
{75379}{75437}Am testat ideea cu Rod.

(aici vorbeste tipul deghizat in fata –partea boldata- cu prietenul lui)
{75885}{75935}Ce mãsuri ai de gând|sã iei?
{75965}{76032}Despre ce vorbesti?
{76038}{76107}Ai spus “Te iubesc”.
{76113}{76219}Ai auzit gresit.|Am spus “supã de mãsline”.
{76234}{76332}- Ce?|- Supã de mãsline.

{76474}{76544}Era pregãtit s-o facã|cu tine?
{76549}{76642}Bãrbatii sunt iresponsabili în|exercitiile genitale.
{76710}{76826}Cred cã are legãturã|cu cumpãrãturile.
{76831}{76913}- Cumpãrãturile?|- Femeile se antreneazã mai mult.
{76918}{77019}Merg la magazin, se|uitã si nu cumpãrã!
{77024}{77068}Se autocontroleazã.
{77073}{77157}Bãrbatii merg la cumpãrãturi|numai când stiu scopul.
{77162}{77208}Toti trateazã sexul|identic.
{77216}{77301}- E bunã teoria ta.|- Nu-i vorba numai de sex.
{77306}{77389}Femeile sunt în general|mai responsabile!
{77399}{77469}De fapt, femeile conduc|lumea.
{77473}{77505}Multumesc.
{77510}{77620}Ironia e cã nu ocupã|posturi importante.
{77626}{77684}Îsi fac treaba|pe ascuns.
{77690}{77772}Bãrbatii se tem de femei|la locul de muncã, stiind cã…
{77777}{77846}ele ajung totdeauna|sus.

Nu pot sa spun k nu-mi convine teoria:D, dar mai mult mi-a placut cand tipul a jucat cu o tipa fotbal de masa impotriva altori 2 baieti. Atunci, el si-a dat seama k de fapt noi, oamenii, pierdem prea mult timp luptand impotriva diferentelor, barbati-femei, albi-negri, adica in tabere diferite….cand putem lupta impreuna.

{99167}{99237}Mã miram de cât de bine ne|potriveam, eu si Arlene.
{99242}{99317}Arlene lovea încet,|stiind sã-mi creeze conditii.
{99324}{99387}Jocul meu puternic|îsi etala vraja.
{99440}{99497}Era o majoretã|excelentã.
{99501}{99565}Nu se enerva niciodatã|când ratam.
{99573}{99643}Te descurci bine.|O sã înscrii data viitoare.
{99648}{99727}Aruncãrile mele si energia ei|nãsteau performante uluitoare.
{99732}{99783}Hai, Arlene, aratã-le!
{99885}{99996}Dãdeam tot ce aveam|mai bun în noi.
{100029}{100080}Ne potriveam,|ca Yin si Yang.
{100085}{100172}Chips-urile si sifonul.|Bãrbatii si femeile.
{100180}{100280}Crick si prietenii lui aveau|stiluri identice, se izbeau des.
{100286}{100373}Le lipsea ceva. Aveau fortã,|dar n-aveau tacticã.
{100385}{100511}Prea mult ego. Pierdeau mult|timp certându-se.

….si inca ceva despre feminism:
{122444}{122517}Dnã Stern, m-am sãturat sã vin la|cursul tãu de 3 ori pe sãptãmânã…
{122522}{122598}ca sã aud cã sexul meu|a cauzat toate problemele din lume.
{122607}{122659}Nu ne lasi sã|punem întrebãri.
{122665}{122764}Esti prea feministã.|Prea multi de “istã”.
{122769}{122874}Feministã, sovinistã, capitalistã,|comunistã, rasistã, sexistã.
{122881}{122978}Se luptã între ei|în loc sã se înteleagã.
{122987}{123052}Singurul “ist” ar|trebui sã fie ‘umanist’.
{123057}{123148}- De acord cu Matt!|- Aplauze!

PS: aaa…si inca o chestie misto zisa de Chandler in „Friends”: niciodata nu vom stii exact ce e mai dureros…ca un barbat sa fie lovit …in that spot…sau ca o femeie sa nasca?
Asta e pt ca femeile sa nu le mai arunce barbatilor in fatza faza cu durerile nasterii…because we don’t know the truth.

***********************************

O noua fila, un nou capitol

June 12, 2007 on 1:20 am | In Invitati | 3 Comentarii |

Domnisoara Simona, la randul sau a fost o simpatica si a acceptat invitatia de a scrie pentru psaico.info.

Articol marca Simona :

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Da, viata este o poveste lunga, este ca un roman impartit in capitole. Paragraf cu paragraf, foaie cu foaie, capitol cu capitol noi inaintam in a scrie povestea, care pare fara sfarsit. Amintirile nu sunt altceva decat niste pagini date inapoi, si recitite.
Ziceam de capitole, partile cred cele mai importante ale acestui roman. Capitolele sunt diferitele etape prin care trec toti; ne nastem, mergem la gradinita, apoi la scoala, dupa care pentru uni dintre noi urmeaza facultatea si serviciul, ca mai apoi sa ne asteptam in liniste sfarsitul povestii. Mai sunt si capitole gen botez, nunta, primul prieten, dar astea fac parte din povestea secundara a vietii.
Eu vreau insa sa ma opresc la termenul scoala. Este ceea ce cred ca ar fi cel mai actual. Acum am ajuns si eu in faza in care 12 ani s-au scurs, iar bacalaureatul imi sta la picioare. Aceasta perioada cred ca este cea mai grea. Dand niste file inapoi, imi aduc aminte de vremea cand am intrat la scoala,cand mi se parea o eternitate pana ajungeam la licau. Erau atatea persoane enorme, atatia care ne injurau doar pentru ca aveam ceea ce ei pierdusera, energie si inocenta. Mai dau niste pagini inainte, si ajung in clasa a 5-a, primul an dupa ce nu mai eram sub protectia celei de-a doua mame, invatatoarea. Atunci imi amintesc ca toti profesorii erau ca niste balauri din poveste, doar ca la noi nu era nici un fat frumos sa ne scape, ci noi eram aceia care ne luptam cu ei ca in cele din urma sa ii invingem. Au mai trecut niste ani, iar capacitatea care batea la usa, ne-a dat niste batai de cap si nu putine. Pe vremea aceea credeam ca nu exista nimic mai rau!! Dar oare e asa??? Noup, a venit liceul, si zau de stiu ce sa spun, deoarece cred ca acesta a trecut cel mai repede, si a lasat cele mai putine foi scrise in aceasta carte. Liceul mult asteptat cu miturile gen party-uri toata ziua, foarte lejer, s-a dovedit totusi o idee mai greu pentru mine si a necesitat destul de multa munca. In clasa a 9-a ne intrebam cu totii de ce am dat la acest liceu, in acea clasa cu profesori severi, care dau note mici, cand puteam sa ne distram ca si ceilalti??? Dar vad ca am reusit toti sa supravietuim, isar acum nu mai pot spune ca regret. Si in final se apropie si bacul mai putin asteptat. Noi mituri apar in capul nostru, gen faculta, libertatea suprema, independenta totala de parinti… Dar oare asta este ce ne dorim cu adevarat??? Sau ne dorim sa fim iar copilul ala mic, speriat din clasa intai, care inca nu avea responsabilitati, nu trebuia sa se gandeasca unde sa mearga la facultate, sa isi lase in urma prietenii, parintii, si sa plece pentru un an, doi, cinci, sau o eternitate in partea cealalta a lumii.
Asta inseamna bacalaureatul!! Maturizare, despartire de copilarie, de o parte din cei dragi, dar tot o data, formarea unei noi vieti, totul depinzand de 2 lucruri: Cat inveti si ce nota iei; Unde intri la facultate, si ce vrei sa faci!!! Cale de mijloc nu e, iar cum acest examen incheie un capitol, deschizand in acelas timp un nou capitol, este tot viitorul in stransa legatura de ultima fraza (note mari, mai multe posibilitati, mai multi bani, conditii mai bune, deci o viata mai buna).
Deci adio copilarie, bun venit maturitate (spus cu parere de rau), de o persoana poate inca cu gandire de copil, care vrea sa amane cat mai mult momentul in care va trebui sa ia singura o decizie, in care ceilalti nu vor mai hotara ca si pana acum…

O noua fila, un nou capitol, intr-o poveste a vietii ce se scurge … mai repede decat te astepti…

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Primul articol …

June 12, 2007 on 1:14 am | In Invitati | 2 Comentarii |

Domnisoara Sorana .. ce face parte din autorii blog-urilor preferate de mine, a acceptat invitatia si si-a rapit cateva minute pentru a insirui cateva randuri. Va rog votati articolul dupa cum credeti ca merita si poate poate .. ea va avea parte de un premiu ;)

Despre categoria acestui post puteti citi aici.

Articol marca Hynotic Words :

##########################################

Uneori pumnii tai, doi la numar, nu pot lupta pentru doi oameni. Uneori, pumnii devin palme, palme intinse pe pamant, ce imping molozul cu buricele degetelor pentru a se ridica. Cateaodata cafeaua neagra la ibric de la doua noaptea, cafeaua cu dragoste, se transforma in cafea proasta de la dozator, cumparata cu doi lei mizeri, in locul unor amarate de sentimente.
Ti-a fost vreodata dor de sunetul ibricului? Cu siguranta. Dar de sunetul dozatorului? Niciodata.
Este ca si cum brusc te-ar deranja asternutul de matase si pielea fina, preferand doua scanduri si doua brate grosolane.
Nu mai fuma tigari bune, fumeaza tutun infect rulat in hartie de ziar.
Nu-ti mai iubi femeia, trage-o de par, loveste-o, trage-i-o salbatic, facand-o sa planga. Ai baut prea mult.
Nu mai trai pentru literatura, teatru, film. Incearca Sandra Brown, Andreea Marin si telenovelele.
Nu mai bea cafea buna, du-te la dozator. Baga cateva monede. Vor incerca sa-ti ofere doua picaturi de fericire, insa vor fi supranumite amagire.
Cumpara-ti viata cu doi banuti.
Acei doi banuti stai linistit, nu sunt cadou de la cineva. Cineva investeste in tine. O sa-l dezamagesti.
Nu te mai uita in oglinda, tie o sa-ti placa ce vezi, altora nu.
Fa-ti tu cafeaua. Poate asa o sa reusesti sa-ti pastrezi viata, sufletul si ratiunea.
Nu te intreba de ce artistii au ajuns carpe, hartii mototolite si un amalgam de timp pierdut. Uneori credem ca dozatorul e mai prietenos.
Restul? E tacere.

##########################################

Despre “Invitati”

June 12, 2007 on 12:42 am | In Invitati | 3 Comentarii |

Mai multe puteti citi aici.